Istorie

Documentar Călăraşi este pentru prima dată atestat la 1432 – 1433 cu denumirea de Tuzara. Localitatea Tuzara este pomenită într-un şir de documente domneşti ce aparţin diferitor perioade istorice: de la Alexandru cel Bun care a dat moşia Tuzarei spre stăpînire unui boier credincios domnului(înăinte de 1430), pînă la Mihai Şuţu care a confirmat existenţa Tuzarei – tîrg stabilind aici  diferite rînduieli (28 septembrie 1794).

Legenda spune că voievozii Moldovei au descălecat în repetate rânduri, pe meleagurile Tuzarei, acesta constituind un loc de importanţă strategică.  Oştenii domnului Moldovei  ademiniţi de natura Codrilor din preajmă şi frapaţi de farmecul peisajului podgorean, au descălicat şi au rămas aici pentru totdeauna împreună cu căpeteniile lor. Ostaşii - călăreţi se numeau pe atunci „călăraşi ”.

De acea tot mai des printre codreni auzeai următorul dialog:

-         De unde vii?

-         De la Călăraşi.

-         Unde te duci?

-         La Călăraşi.

Astfel, cu anii, s-a înfiripat şi a prins rădăcini toponimul Călăraşi.

Anatol Eremia în lucrarea sa ne descifrează în felul următor etimologia toponimului Călăraşi: „Călăraşi - soldat din cavalerie, cavalerist. Călăraşii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate moldoveneşti. Ei se recrutau din boieri şi din slujitorime, aceasta din urmă făcând parte din clasa răzeşilor, cărora domnitorul le acordase anumite privilegii, pentru ca să slujească în armată fără leafă. Acest fenomen posibil că a fost legat de unele particularităţi  ale dezvoltării relaţiilor agrare în Moldova, reorganizarea sistemului de proprietate de pământ în secolul XVI şi apariţia  unor categorii de proprietari de pământ răzeş în viaţa cărora relaţiile de rudenie avea o mare importanţă. În Moldova călăraşii asigurau paza hotarului contra tătarilor şi altor invadatori. Tot ei erau însărcinaţi să ducă corespondenţa la domn şi de la domn.

Însă după examinarea  altor surse, s-a stabilit că călăraşii se referă şi la o coardă de rod la viţa de vie, scurtă la 4-6 muguri şi plasată peste coarda de doi ani.(Dicţionar Explicativ, Buc. 1999 )

 Încă de la formarea statului medieval moldovenesc  teritoriul actualului raion Călăraşi  ţinea de  ţinutului Orhei – Lăpuşna  aceasta  o demostrează recensămîntul din 1772-1774 unde găsim că exista ocolul Faţa Bîcului.

După divizarea ţinutului Orhei  - Lăpuşna în două judeţe separate o parte din localităţi au  a trecut  în judeţul Orhei iar altă parte  în judeţul Lăpuşna.

( Бессарабсая губерния ,   С-Петерсбург ,1905. recensămîntul populaţiei din 1897).

Pînă la anul 1925, conform “Dicţionarul Statistic al Basarabiei Chişinău, 1923 ”   Călăraşii era reşedinţă de plasă în judeţul Orhei cuprinzând 53 de comune rurale.

 Însă către anul 1925, când a fost adoptată o nouă lege administrativă,  Călăraşi continue sa existe ca centrul de plasă  cu 47 de sate în componenţa judeţului Lăpuşna . (Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930).

 Prin Decizia Sovietului Suprem  din 11 noiembrie  1940 a fost fondat raionul Călăraşi.