| Prima pagină | Evenimente | Carte de oaspeti | Hartă Site | Contact |

Vizita specialiştilor de la Consiliul raional şi de la serviciile raionale în Primăria Răciula, la data de 9 decembrie, a fost un bun prilej de a reliefa problemele existente şi de a propune unele soluţii, pentru că, oricât de multă implicare ar fi, oricum întotdeauna există loc de mai bine.
În ansamblu, lucrurile în comuna Răciula stau binişor, consilierii locali prezenţi la întrunire au avut puţine de reproşat, iar colaborarea dintre administraţia publică locală şi restul cetăţenilor este una sesizabilă.
Cu toate acestea, există riscul de a păşi în anul nou cu deficit bugetar – lucru adus în vizor de şeful Direcţiei Finanţe Iurie Bobeică, pentru că din cauza reducerii transferurilor la primării cu 20% în acest an, la moment bugetul Primăriei Răciula este executat la nivel de doar 84%.
Primarul Gheorghe Tudoreanu s-a arătat însă optimist în această privinţă, fiind convins că lacunele vor fi lichidate, mai ales că deja în repetate rânduri a solicitat sprijinul FISC-ului în acumularea datoriilor de la cetăţeni. Astfel, s-a înregistrat o uşoară animare în colectarea impozitelor, pentru că la conştiinţa localnicilor nu a ajuns pe deplin îndatorirea de a le achita la vreme.
Şi Valentina Cazacov, şeful Inspectoratului Fiscal Călăraşi a menţionat despre criza impozitării la Răciula, unde din cei 31 de agenţi economici existenţi, doar 23 declară activitatea şi se conformează legislaţiei în vigoare. Totodată, una dintre cele mai importante organizaţii din teritoriu – SA „Fraga” este în procedură de insolubilitate şi de lichidare, având înregistrate datorii semnificative.
Potrivit Liudmilei Cucerenco, şeful Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, în acest an doar 2 dintre cei 398 de „cotaşi” de la Răciula au apelat la serviciile CTAS pentru a-şi asigura o pensie pe viitor.
Şeful Secţiei Economie Boris Cucu a venit cu îndemnul ca angajaţii primăriei, de rând cu consilierii comunali, să încerce să atragă tinerii în circuitul antreprenorial, să-i familiarizeze cu proiectele existente la nivel naţional şi nu numai, pentru că anume ei sunt cei care pot să creeze afaceri de perspectivă, ce ar contribui la prosperarea comunităţii. Un prim pas în acest sens ar fi invitarea lor la una dintre şedinţele consiliului local, unde la ordinea zilei ar sta anume o chestiune la subiectul dat.
Dat fiind faptul că principala activitate în comună este viticultura, Anatolie Vulpe de la Direcţia Agricultură şi Alimentaţie i-a îndemnat pe răciuleni să planteze viţă de vie de soiuri europene pentru a nu întâmpina probleme la realizare. La moment, majoritatea plantaţiilor de vie sunt de soiul Izabela.
În ceea ce priveşte domeniul instruirii, în comună există câte o şcoală şi o grădiniţă la Răciula şi la Parcani, care pe lângă realizările din ultima vreme, au şi unele neajunsuri, cum ar fi cea a mobilierului uzat, a scăderii numărului de elevi, a termoficării neadecvate etc.
Una dintre cele mai vechi probleme la Răciula este cea a lipsei medicului de familie, precum şi a asistentelor medicale. La moment, potrivit lui Nicolae Lupu, director IMSP CMF Călăraşi, în teritoriu există o singură asistentă medicală (din cele 4 necesare), iar medicul de familie este angajat prin cumul, cu 0,25 salariu. Promisiunea dlui Lupu a fost că prima asistentă medicală ce va veni la Călăraşi după absolvirea Colegiului de Medicină va fi repartizată anume la Răciula.
Ion Lupu, medic-şef CMP, a adus o informaţie gravă publicului – din cele 20 fântâni alese pentru prelevarea probelor de laborator, din diverse regiuni ale localităţii, în niciuna apa nu este potabilă. Poate că asta este şi una din cauzele care au dus la reducerea indicelui sănătăţii la Răciula de la 50% în anul precedent, la 30% în 2009. Cea mai eficientă soluţie ar fi rezolvarea problemei canalizării din localitate, pentru că toate reziduurile lichide sunt acumulate în sol, fapt care duce la poluarea mediului ambiant.
În urma analizei făcute de specialiştii veniţi miercuri la Răciula, primarul comunei s-a arătat perfect de acord cu faptul că există un şir de probleme ce trebuie lichidate. „Cea mai sigură metodă ar fi conlucrarea şi pe viitor cu Consiliul raional, cu cel comunal, precum şi cu toate serviciile raionale”, a opinat spre final Gheorghe Tudoreanu.
Preşedintele Ilie Rău a vrut să accentueze că Zilele Consiliului raional în teritoriu nu reprezintă un control al activităţii administraţiei publice de nivelul I, ci o conlucrare între structuri, pentru familiarizarea cu realităţile din teritoriu şi elucidarea lor în viitorul apropiat. După ce a apreciat la nivel înalt calităţile organizatorice ale primarului Gheorghe Tudoreanu, preşedintele le-a urat „La mulţi ani!” celor din public, exprimându-şi speranţa că „ne vom reîntâlni cu mai multe zâmbete pe faţă”.
|
|
||||||||
| L | M | M | J | V | S | D | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | ||
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | ||
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | ||
| 27 | 28 | 29 | 30 | |||||
| Calaraşi, acum |
Astazi |
Maine |
| USD | 1 | 1 | |
| EUR | 1 | 1 | |
| RUB | 1 | 1 | |
| RON | 1 | 3.6669 |